În ziua de 27 noiembrie 2017, Curtea Constituţională a organizat, la sala Nicolae Iorga din Palatul Parlamentului, seminarul intitulat ”Dialogul Curții Constituționale cu magistrații”, la care au participat, alături de judecătorii și magistrații-asistenți ai Curții Constituționale, judecători și procurori din raza jurisdicțională a fiecărei curți de apel/parchet de pe lângă fiecare curte de apel, precum şi reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Manifestarea a avut ca tematică dezbateri pe marginea problemelor care s-au ridicat, în doctrina de specialitate, dar și în practică, cu privire la interpretarea și aplicarea unor decizii recente pronunțate de Curtea Constituțională în domenii de larg interes.
În cuvântul de deschidere, președintele Curții Constituționale, domnul prof.univ.dr. Valer Dorneanu, a subliniat misiunea comună a Curții și a tuturor magistraților de apărare a valorilor fundamentale ale statului de drept, precum și importanța colaborării loiale și colegiale între aceștia, invitând participanții, în acest context, la o dezbatere deschisă, sinceră și profesionistă, ca element component esențial al dialogului judiciar dintre Curtea Constituțională și instanțele judecătorești și parchete.
Sub aspect structural, seminarul a fost împărțit în două sesiuni de lucru, respectiv ”Decizii recente ale Curții Constituționale în materia dreptului penal material și procesual” (Sesiunea de lucru I) și ”Incidența unor decizii ale Curții Constituționale în domeniul dreptului procesual civil” (Sesiunea de lucru II).
Sesiunea de lucru I, moderată de domnul judecător Petre Lăzăroiu, a cuprins prezentarea, de către domnul judecător Daniel Morar, a unor decizii pronunțate de Curtea Constituțională în materia dreptului penal material (Panelul I) și, respectiv, a dreptului penal procesual (Panelul II) în diferite domenii de larg interes, cum ar fi momentul prelevării probelor biologice, reținerea și nevărsarea impozitelor și taxelor cu reținere la sursă, conflictul de interese, abuzul în serviciu, tentativa la infracțiunea de abuz în serviciu, neglijența în serviciu, respectiv luarea măsurilor asigurătorii, revizuirea hotărârilor judecătorești definitive ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate, contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice, nulitatea absolută pentru lipsa de competență materială și după calitatea persoanei a organelor de urmărire penală. Dat fiind faptul că legiuitorul nu a intervenit asupra textelor de lege declarate ca fiind neconstituționale prin aceste decizii – unele cu rezervă de interpretare -, pe parcursul discuțiilor au fost relevate unele aspecte specifice legate, de exemplu, de efectul parțial sau total de dezincriminare al unora dintre aceste decizii, modalitatea de aplicare în funcție de faza procesului penal și în raport de principiile nediscriminării, al aplicării legii penale mai favorabile și al securității juridice sau de aplicarea principiului ”ultima ratio”.
Sesiunea a II-a de lucru, moderată de domnul judecător Mircea Ștefan Minea, a cuprins prezentarea, de către domnii judecători Petre Lăzăroiu și Mircea Ștefan Minea și, respectiv, de către doamna judecător Mona-Maria Pivniceru, a deciziilor Curții referitoare la clauzele abuzive, darea în plată și recursul după valoarea cererii. Răspunzând întrebărilor participanților și analizând efectul acestor decizii, judecătorii Curții Constituționale au evidențiat principiile de drept ce au stat la baza soluțiilor pronunțate și care trebuie avute în vedere în opera de interpretare și aplicare a acestor decizii.
În final, manifestarea a fost apreciată ca fiind una extrem de eficientă și utilă dialogului judiciar, președintele Curții Constituționale lansând ideea organizării periodice a unor astfel de întâlniri de lucru colegiale, în considerarea faptului că magistrații, prin activitatea lor, apără împreună principiul supremației Constituției și a legilor, dreptatea și adevărul ce trebuie să caracterizeze orice stat de drept într-o democrație constituțională.
