În perioada 4-6 iunie 2024, o delegație a Curții Constituționale a României compusă din domnii judecători Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, însoțiți de domnul Benke Károly, prim-magistrat-asistent, și de doamna Oana Răican, consilier în cadrul Compartimentului Relații externe, relații cu presa și protocol, a desfășurat o vizită în plan bilateral la Curtea Constituțională a Republicii Slovace, în contextul strânselor relații bilaterale dintre acestea, expresie a dialogului judiciar intens promovat de cele două jurisdicții constituționale.
Din partea Curții Constituționale a Republicii Slovace, au participat la discuții domnul președinte Ivan Fiačan, domnii judecători Ľuboš Szigeti, Miroslav Duriš, Ladislav Duditš, Rastislav Kaššák, Martin Vernarský, precum și domnul Miloslav Babjak, din cadrul Departamentului Analitic, și doamna Maria Siegfriedova, director al Departamentului Relații externe și protocol.
Temele de discuție ale acestei întâlniri au fost relația dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene, dialogul judiciar și relația dintre instanțele constituționale și autoritatea judecătorească.
În acest context, domnul Ivan Fiačan, președintele Curții Constituționale din Slovacia, a subliniat că, în sistemul constituțional slovac, actele obligatorii ale Uniunii Europene se bucură de prioritate de aplicare în raport cu legile interne și nu cu Constituția. Acesta a adăugat că nu există, încă, o jurisprudență relevantă care să dezvolte acest aspect, dar că este de dorit ca deciziile instanței constituționale să poată fi interpretate în consonanță cu dreptul Uniunii Europene. S-a subliniat că jurisprudența Curții Constituționale a definit un nucleu dur al Constituției care se constituie în limite de revizuire a acesteia, limite circumscrise principiilor de bază ale statului de drept și protecției drepturilor și libertăților fundamentale. Sub aspectul relației cu instanțele judecătorești, s-a arătat că aceasta se realizează prin intermediul excepției de neconstituționalitate și a plângerilor individuale formulate la Curtea Constituțională împotriva deciziilor judecătorești. Cu privire la acest din urmă instrument, cele mai frecvente încălcări ale Constituției de către instanțe vizează nerespectarea duratei procedurii, ceea ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil. În final, au fost evocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale slovace privind efectele deciziilor acesteia.
În cadrul întâlnirii, domnul judecător Cristian Deliorga a prezentat evoluția relației dintre Curtea Constituțională a României și instanțele judecătorești, reflectată în jurisprudența constituțională. Acesta a apreciat că un moment determinant în cadrul acestei relații l-a constituit revizuirea Constituției din anul 2003, cu referire specială la reglementarea atribuției Curții Constituționale de a soluționa conflicte juridice de natură constituțională, sens în care a realizat o expunere a principalelor decizii pronunțate de Curtea Constituțională ce au vizat această problematică (Deciziile nr. 1222/2008, nr. 838/2009, nr. 68/2017).
Domnul judecător Gheorghe Stan a susținut o prezentare privind relația dintre dreptului Uniunii Europene și dreptul național, cu referire specială la raportul dintre Curtea Constituțională a României și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Acesta a explicat diferențele pe care le implică sintagmele de „prioritate de aplicare” și „supremația” dreptului Uniunii Europene în planul dreptului constituțional, iar, din perspectivă jurisprudențială, a evocat cauzele Coman (2018) și Lin (2023), pronunțate de CJUE, în corelare cu Deciziile nr. 534/2018, respectiv nr. 297/2018 și nr. 358/2022, subliniind că aceste decizii reflectă un veritabil dialog judiciar între cele două instanțe în spațiul de justiție european.
Domnul prim-magistrat-asistent Benke Károly a prezentat efectele deciziilor Curții Constituționale în materie civilă și penală, pe cele trei paliere facta praeterita, facta pendentia și facta futura, sens în care a invocat decizii punctuale din jurisprudența Curții Constituționale a României.
