Excelențele Voastre,
Distinși participanți,
Onorați invitați,
– Curtea Constituțională a României are privilegiul de a fi gazda lucrărilor celui de-al 10-lea congres al Asociației Curților Constituționale Francofone (ACCF).
– În debutul acestui eveniment internațional vom asculta intonarea imnului național al României.
Doamnelor și domnilor,
– Declar deschise lucrările celui de-al 10-lea congres al Asociației Curților Constituționale Francofone din 6–8 mai 2025, România, București.
– Noi, judecătorii Curții Constituționale a României, suntem onorați să fim împreună, la acest congres, cu domniile voastre, doamna Președintă a ACCF, Aminata Ly Ndiaye, înalți reprezentanți ai instanțelor judiciare și constituționale naționale, reprezentanți ai Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) domnul Georges Nakseu Nguefang, Președintele ales al Curții Europene a Drepturilor Omului, domnul Mattias Guyomar, Judecătorul român la CEDO, domnul Sebastian Rădulețu, precum și reprezentanți ai Comisiei de la Veneția. Tuturor le adresăm urarea de bun-venit la București! Totodată, ne exprimăm gratitudinea pentru disponibilitatea de a participa la acest congres.
– Suntem onorați să îi avem ca invitați ai congresului pe domnul Robert Cazanciuc, vicepreședintele Senatului, doamna Corina-Alina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul Alex Florin Florența, procurorul general al României, și domnul Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, cărora le mulțumim pentru interes și disponibilitate.
– Doresc, totodată, să îi mulțumesc doamnei Caroline Pétillon, secretarul general al ACCF, pentru sprijinul concret și consistent pe care ni l-a acordat în organizarea acestui eveniment. Adresez aceleași mulțumiri atât conducerii Organizației Internaționale a Francofoniei pentru implicare, cât și colegilor de la Curtea Constituțională a României, care au contribuit la buna organizare a congresului.
– Îmi face plăcere să remarc prezența membrilor corpului diplomatic acreditat la București. Mulțumesc Excelențelor Voastre pentru că ați acordat atenția necesară acestei manifestări care reprezintă un moment de celebrare a virtuților francofone în domeniul vieții juridice.
– Evenimentul nostru se bucură de un program dens și intens, care va cuprinde Adunarea generală a ACCF, ședințe ale Biroului Asociației, alegerile care vor avea loc în cadrul congresului, aprobarea proiectului programului trienal 2025–2028 cu tema propusă „Democrația constituțională”, ateliere tematice, precum și o întrevedere a delegațiilor participante la congres cu Președintele interimar al României.
– Este cunoscut faptul că ACCF a fost fondată în anul 1997 ca o organizație care reunește instanțele constituționale de tradiție francofonă. Congresele, sesiunile de lucru și întâlnirile pe care le organizează promovează patrimoniul constituțional comun al statelor din spațiul francofon.
– Afinitățile de cultură, istorie și valorile comune constituie fundamentul organic al francofoniei juridice, parte integrantă a francofoniei generale. Astăzi, francofonia reprezintă, în același timp, atât un topos, cât și un ethos, o voce distinctă în concertul celorlalte culturi juridice, un fenomen viu de îmbogățire continuă și reciprocă între tradițiile și identitatea popoarelor noastre care se regăsesc în spiritul și spațiul modelului de civilizație francofon.
– Noi, juriștii statelor membre ale ACCF, ne revendicăm de la marea și prestigioasa familie a francofoniei de pe toate continentele. Francofonia, prin conținutul, trăsăturile și scopurile sale, este o mișcare receptivă și deschisă diversității și multiculturalității. Aceasta reprezintă, prin formele sale generoase de manifestare, un vector al dialogului intra- și intercultural cu celelalte culturi și familii juridice ale lumii, care promovează prin acțiunile sale dialogul și diplomația juridică, raționalitatea și cunoașterea, înțelegerea și pacea între oamenii planetei noastre.
– Francofonia și dreptul au constituit, încă de la început o corelație inseparabilă, un loc referențial al convergențelor civilizatoare, care, prin misiunea lor, au transgresat granițele politice dintre popoare, contribuind la extinderea și consolidarea fraternizării oamenilor, indiferent de naționalitate, convingeri ideologice sau credințe religioase. Din întreaga istorie, cultură și filozofie politică francofonă răspândită în lume, omenirea a dobândit mai multă conștiință de sine, unitate și solidaritate, precum și mai mult respect pentru valoarea persoanei umane și intangibilitatea demnității sale. În acest context, evocăm rolul eminent, substanța și forța de iradiere a Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789, un document atât de actual și de strălucit conceput, care a marcat începutul lumii moderne și democratice, al construcției statului constituțional și al pactului social sau al contractului social, dacă ar fi să reiterăm termenii lui Jean-Jaques Rousseau.
– Putem afirma că evoluția și progresul societății umane, în ansamblul său, ale însăși conștiinței umane și ale structurilor mentalitare ale popoarelor coincid cu dezvoltarea gândirii și a instituțiilor juridice. Orice societate din orice orânduire își constituie un sistem de drept și o ordine juridică, culminând în contemporaneitatea noastră cu resurecția și exigențele statului de drept și ale constituționalismului, condiție sine qua non a oricărei comunități autentic democratice.
– Asocierea Curții Constituționale a României, prin efectul Legii nr.59/1998, la ACCF a fost o opțiune firească pentru România, care are legături istorice și culturale trainice și statornice cu marea familie francofonă. Au existat în devenirea noastră istorică interferențe și confluențe ale unor mișcări de idei și evenimente excepționale între România și Franța. Influența francofonă în România s-a remarcat și prin adoptarea unor legiuiri și coduri care au fost preluate pe filieră franceză. Totodată, au fost preluate, prin ceea ce s-a numit sincronismul european opus autohtonismului, și unele modele de organizare a statului și a instituțiilor publice românești. Însăși prima Constituție a României, din anul 1866, a fost inspirată din valorile și spiritul european ale constituționalismului, iar controlul de constituționalitate instituit în România în anul 1912 pe cale pretoriană a fost apreciat în epocă de mari juriști francezi, precum Gaston Jèze.
– În perioada interbelică putem ilustra cu multe exemple preponderența cooperării dintre comunitatea juridică românească cu cea franceză, în epocă Bucureștiul fiind considerat „Parisul Estului”.
– Reconectarea cu spațiul francofon a statului și a societății românești a fost revigorată după un hiatus regretabil și prejudiciabil determinat de instaurarea regimului comunist în România timp de 45 de ani. Chiar dacă, în această perioadă, întreruperea conexiunilor firești cu lumea francofonă nu a fost definitivă, din cauza unor rațiuni ideologice s-a produs, totuși, o detașare a sistemului politic și social care a condus la pierderi mari în relația juridică și culturală cu spațiul francofon. S-a demonstrat istoricește că opțiunile ideologice conjuncturale nu pot învinge legăturile intrinseci cu valorile valide ale trunchiului unei mari culturi.
– După Revoluția din 1989 și schimbarea regimului comunist cu un regim democratic, România, prin Constituția din 1991, în care au fost consacrate separația puterilor în stat, controlul de constituționalitate, drepturile și libertățile fundamentale pentru cetățenii români, printre care și libertatea de mișcare și de gândire, a reluat, a intensificat și a multiplicat relațiile sale tradiționale cu francofonia la un nivel nou, calitativ, de care au beneficiat mai ales tinerii țării. Reamintim că, în anul 2006, al 11-lea Sommet al francofoniei, cu tema „Francofonia, un spațiu al solidarității pentru dezvoltare”, s-a organizat la București. A fost primul și singurul Sommet organizat într-o țară din Europa Centrală și de Est.
– Prin forța tradiției comune, valorile francofone contribuie la cristalizarea unei identități profesionale comune în sfera științei și a creativității dreptului, a legislației și a jurisprudenței. Scopul francofoniei juridice îl reprezintă formarea conștiinței și educației juridice pentru apărarea democrației și a libertăților cetățenești, astfel încât dreptul și justiția sunt aduse în forumul societății, mai aproape de interesele și de sensibilitățile sociale ale oamenilor.
– Judecătorii, procurorii și ceilalți exponenți ai profesiilor juridice care aparțin marii familii francofone contribuie, în mod instituționalizat sau informal, prin activitățile, metodele și competențele lor specifice, la promovarea unei culturi juridice bazate pe principiile justiției în paradigma domniei dreptului și a constituționalismului.
– Promovarea și afirmarea, prin interpretarea Constituției, a conceptului și a realității democrației constituționale reprezintă un imperativ de prim ordin pentru judecătorii care exercită prerogative și atribuții constituționale. Democrația constituțională este cheia de boltă a organizării statului de drept, un concept-fundament și ordonator al funcționării statului și a societății civile.
– Instituirea și consolidarea controlului de constituționalitate și a constituționalizării sistemelor de drept constituie garanția directă a însăși democrației constituționale. Loialitatea judecătorului față de Constituție și impenetrabilitatea sa la variabilitatea intereselor partizane și circumstanțiale politico-electorale sunt componente inextricabile ale respectului și afirmării constituționalismului. În societățile noastre emergente, starea de constituționalitate reprezintă un barometru al măsurării nivelului statului de drept și a democrației. Așadar, constituționalismul asigură și protejează evoluția democratică a societății, nefiind o chestiune facultativă, tranzacțională sau adaptată intereselor de moment în termenii politicianismului.
– Francofonia constituțională va trebui să contribuie într-un grad mai ridicat la cunoașterea, dezvoltarea și consolidarea constituționalismului în viața statului și în societate pentru depășirea unor împrejurări impermeabile generate de unele elemente incongruente cu valorile democratice.
– Soluțiile jurisprudențiale din activitatea noastră, a instanțelor constituționale, au ca scop garantarea supremației Constituției, legitimată de puterea constituantă originară sau derivată în considerarea valorilor și principiilor fundamentale pe care popoarele civilizate, în mod incontestabil, le prețuiesc. Rolul justiției, atât al celei tradiționale, cât și al celei constituționale, este de a impune, așa cum spunea Ihering, lupta pentru ideea de drept și aceasta cu atât mai mult, astăzi, în societățile noastre atât de complicate, complexe, care comportă noi și intempestive tendințe de fracturi și restructurări în sistemul democratic.
– Observăm că, în epoca pe care o traversăm, ordinea constituțională a societății moderne este afectată de fenomenele relativizării și deconstructivismului criticist-nihilist, care tind să îi conteste legitimitatea democratică și să o înlocuiască cu noi reciclări ideologice sterile, derapaje și „mode” ale unei subculturi juridice. Se promovează, astfel, noi limbaje artificiale de tip propagandistic menite să erodeze încrederea în valorile noastre juridice consacrate prin experiența istorică, ceea ce ne plasează în sfera distopiilor.
– În opinia mea, francofonia juridică nu este și nu trebuie să fie un scop în sine și pentru sine, ci o cauză, iar orice cauză presupune un anumit militantism pentru apărarea democrației constituționale, fundament al întregii ordini constituționale. În aceste condiții, francofonia juridică se opune, fără echivoc, tuturor ismelor, manifestărilor și metodelor manipulării, dezinformării, uneori chiar în cadrul organizat al informării, discursului urii și discriminărilor, violenței, populismului, extremismului și demagogiei, încălcării drepturilor și libertăților, toate forme pe cât de pasionante și seducătoare, pe atât de denaturate și deformante ale finalităților dreptului și civilizației democratice.
– În perioada următoarei președinții a ACCF, această prestigioasă organizație va sărbători 30 de ani de la înființarea sa, sens în care își propune să valorifice atât semnificația și valențele conceptului-sinteză al democrației constituționale, cât și creația jurisprudențială a instanțelor noastre constituționale.
– În încheiere, doresc să transmit din partea judecătorilor și magistraților-asistenți ai Curții Constituționale un salut prietenesc tuturor delegaților la congres, să aveți o activitate rodnică la lucrările acestuia și să vă bucurați de omenia și tradiționala ospitalitate românească!
Vive la francophonie !
Vive la francophonie judiciaire !
Vive l’amitié francophone !
Je vous remercie pour votre attention et je vous souhaite bonne continuation dans votre activité !