I. În ședința din 16 martie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 56 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile Legii privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele agricole și alimentare sunt constituționale în raport de criticile formulate.
În esență, Curtea a reținut că nu are competența să exercite un control de constituționalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive concepute de deputați, senatori sau Guvern, deoarece controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii. Textul art.5 alin.(1) din legea criticată – care prevede că nerespectarea dispozițiilor art.3 alin.(1), respectiv neîndeplinirea obligației furnizării de date statistice de evidență a stocurilor de produse agricole și alimentare, o singură dată pe lună, până în data de 15 a lunii pentru luna precedentă, către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, constituie contravenție și se sancționează cu amendă – întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție.
De asemenea, reglementarea modalității prin care se va realiza aplicarea măsurilor de centralizare a stocurilor de produse agricole și alimentare și, cu atât mai mult, stabilirea structurilor din cadrul ministerului însărcinate cu efectuarea centralizării constituie aspecte care nu țin de reglementarea primară, ci de cea secundară, prin acte administrative normative date în executarea legii. Astfel, potrivit art.7 din legea criticată, în termen de 90 de zile de la data intrării sale în vigoare, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Finanțelor va aproba prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a prevederilor legii. Totodată, legea criticată nu contravine libertății economice, deoarece aceasta se exercită în condițiile legii, astfel cum stabilește norma constituțională invocată, reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele agricole și alimentare constituind un obiectiv de interes general.
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.31 alin.(3) fraza a treia din Legea nr.273/2004 privind procedura adopției sunt neconstituționale.
În esență, Curtea a reținut că, în cadrul procedurii de deschidere a adopției, părinții firești ai copilului trebuie să beneficieze, ca orice parte a unei proceduri judiciare, de dreptul la apărare, drept fundamental, garantat de art.24 din Constituție.
Prin urmare, diferența de tratament juridic cuprinsă de textul de lege criticat – potrivit căruia, în situația în care părinții firești nu au putut fi găsiți, citarea acestora se face prin publicitate, fără ca instanța să dispună numirea unui curator dintre avocații baroului – nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, instituind o discriminare sub aspectul dreptului la apărare, ceea ce contravine atât prevederilor art.16 alin.(1) din Constituție, teza referitoare la interzicerea discriminării, cât și prevederilor art.24 din Constituție privind dreptul la apărare.
Întrucât în cauză este incidentă teza referitoare la interzicerea discriminării cuprinsă de art.16 alin.(1) din Constituție, remediul constituțional specific, în ipoteza constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă – în cazul părinților firești care nu au putut fi găsiți și a căror citare se realizează prin publicitate – acordarea beneficiului constând în dispunerea de către instanță a numirii unui curator dintre avocații baroului. De asemenea, în procedura de deschidere a adopției, pentru asigurarea dreptului efectiv la apărare al părinților firești care nu au putut fi găsiți și care au fost citați prin publicitate, legiuitorul ar fi trebuit să prevadă că remunerația cuvenită curatorului special se suportă din bugetul statului, această sumă neputând fi pusă în sarcina părinților firești – părți în procedura de deschidere a adopției.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. De asemenea, Curtea Constituțională a amânat, pentru data de 20 aprilie 2023, obiecția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art.15 alin.(1) și (3) cu referire la sintagma „adunare generală” și art.33 alin.(3) și (4) din Legea tineretului, obiecție formulată de Avocatul Poporului.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale