I. În ședința din data de 19 septembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis:
– Cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2023 privind înființarea, dezvoltarea și administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanțelor, în ansamblul său, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2023, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art.1-5 din ordonanță sunt constituționale.
În esență, Curtea a reținut că, potrivit expunerii de motive a legii de aprobare a acesteia, urgența reglementării prin ordonanță de urgență este justificată obiectiv, situația extraodinară fiind determinată de necesitatea consolidării, interconectării și asigurării în mod unitar a securității cibernetice a bazelor de date critice administrate de statul român, prin Ministerul Finanțelor, iar măsurile reglementate nu vizează explicit sau implicit restrângerea exerciţiului unor drepturi şi a unor libertăţi fundamentale.
Totodată, obiectul de reglementare al ordonanței nu privește niciunul dintre domeniile de specialitate pentru care este solicitat avizul Consiliului Economic și Social și sunt indicate sursele pentru finanțarea cheltuielilor pentru implementarea Hubului financiar, respectiv fonduri obținute prin Planul National de Redresare și Reziliență al României, fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, fonduri externe nerambursabile, precum și alte surse de finanțare legal constituite.
Ministerului Finanțelor, aflat sub controlul Parlamentului, îi revine sarcina administrării Hub-ului financiar, respectiv a soluțiilor tehnice implementate de Regia Autonomă „Rasirom”, prin Centrul Național de Informații Financiare, astfel încât nu sunt încălcate dispozițiile financiare referitoare la separația și echilibrul puterilor în stat. În ceea ce privește accesul liber la justiție, Curtea a reținut că lipsa unor prevederi exprese referitoare la posibilitatea atacării în justiție a măsurilor reglementate de ordonanța de urgență criticată nu presupune negarea accesului la instanță, acesta putând fi realizat pe calea dreptului comun, respectiv art.9 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea a reținut că invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art.53 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
– Cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, și a constatat că dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt neconstituționale.
În esență, Curtea a reținut că forma legii adoptate de Camera Deputaților, care completează Codul penal cu prevederile art.348 ind.1 – nerespectarea obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc și ale art.371 ind.1 – tulburarea folosinței locuinței, elimină obiectul inițial de reglementare al propunerii legislative, introducând texte de incriminare care, în mod evident, nu se regăsesc în intenția de reglementare şi în forma legii respinse de Senat, formă care vizează exclusiv modificarea dispozițiilor art.335 alin.(1) din Codul penal. Prin urmare, Curtea a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal este neconstituțională, întrucât încalcă prevederile art.61 alin.(2) și ale art.75 alin.(1) din Constituție, prin nerespectarea principiului bicameralismului.
II. De asemenea, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.11/2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a constatat că normele intertemporale din cuprinsul legii criticate nu realizează o tranziție organică la noile reglementări referitoare la statutul grefierilor în lipsa unei etapizări și gradări a noilor soluții legislative promovate și nu asigură integrarea coerentă a acestora în cadrul legislativ existent. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul securității juridice, în componenta sa de previzibilitate normativă, corelată cu exigențele ce rezultă din principiul statului de drept. Totodată, Curtea a mai reținut că, potrivit jurisprudenței sale constante, reglementările legale abrogate prin legea neconstituțională reintră în vigoare la data publicării deciziei, cu referire, în special, la Legea nr.567/2004.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. Totodată, Curtea Constituțională a amânat pentru data de 15 octombrie 2024 obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale