I. În ziua de 4 noiembrie 2020, Curtea Constituțională, în cadrul controlului posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora: „(3) Până la data intrării în vigoare a reglementării prevăzute la alin. (1), atribuţiile instanţei de tutelă referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia revin autorităţii tutelare.”.
Curtea a reţinut că situația tranzitorie reglementată de prevederea legală criticată în această cauză subzistă de la data intrării în vigoare a Codului civil, respectiv 1 octombrie 2011, până în prezent. Astfel, lipsa de intervenție a legiuitorului, în sensul reglementării, prin legea privind organizarea judiciară, a organizării și funcționării instanței de tutelă şi de familie, este de natură să contravină dispoziţiilor art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii, precum și dispozițiilor art. 124 din Legea fundamentală privind înfăptuirea justiției, dat fiind faptul că nu asigură o bună administrare a justiției, prin lipsa de corelare cu normele de drept substanțial instituite în Codul civil, care reglementează în competenţa instanţei de tutelă şi de familie atribuţiile referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia.
De asemenea, Curtea a mai reţinut că, în temeiul normei tranzitorii criticate, un organ administrativ, aflat în subordinea autorității publice locale, respectiv autoritatea tutelară, se pronunţă asupra exercitării tutelei cu privire la bunurile interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia, fără a exista o cale de atac la instanţa judecătorească, deşi aceste atribuţii au fost reglementate prin Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv, Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
II. Cu privire la :
– Sesizările de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.29/2020 privind numirea domnului Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ, sesizări formulate de liderul Grupului Parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților și, respectiv, liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților;
– Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.30/2020 privind numirea domnului George Edward Dircă în funcția de președinte al Secției de evidență oficială a legislației și documentare a Consiliului Legislativ, sesizare formulată de liderul Grupului Parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților;
Curtea Constituțională a amânat dezbaterile pentru data de 11 noiembrie 2020.
– Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecții formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție,
Curtea Constituțională a amânat deschiderea deliberărilor pentru data de 8 decembrie 2020, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată și faptul că la dosar încă nu au fost transmise punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului, solicitate în temeiul art.16 alin.(2) și art.17 din Legea nr.47/1992, precum și toate informațiile solicitate mai multor autorități publice în temeiul art.77 din Legea nr.47/1992.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale