În ședința din 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a pronunțat următoarele decizii:
A. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.20 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor sunt neconstituționale, cu referire la indemnizația pentru creșterea copiilor prevăzută la art.2 alin.(1) din acest act normativ.
Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare:
„Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență nu pot fi urmărite silit decât în vederea recuperării, conform legii, a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu”.
B. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.
Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.405 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare:
– art.400 alin.(1): „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”;
– art.405 alin.(3): „(3) Președintele completului pronunță minuta hotărârii”;
– art.406 alin.(1) și (2): „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.
(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toți membrii completului și de grefier”.
Curtea a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) și art.124 alin.(1) din Constituție, cât și prevederile art.5 paragraful 1 și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În plus, Curtea a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1) și ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.
Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.
Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării.
În privinţa efectelor deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit art.147 alin.(1) din Constituţie, „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”
*
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale