I. În ședința din data de 9 aprilie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis:
– Cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție şi a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr.81/2024 pentru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul resurselor minerale, petrolului și stocării geologice a dioxidului de carbon, în ansamblu, este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate. Cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituționalitate şi a constatat că prevederile art.I pct.4 din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2024 [cu referire la art.11 alin.(2) şi art.111 alin.(2) din Legea minelor nr.85/2003] sunt constituţionale în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.
În esență, Curtea a reţinut că prin legea criticată sunt reglementate unitar relaţii sociale omogene, în domeniile vizate de legiuitorul delegat (minele, petrolul şi stocarea geologică a dioxidului de carbon), de natură să reflecte o unitate normativă şi un scop unic. Prin conţinutul său normativ, legea privind aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.81/2024 se circumscrie obiectului de reglementare al ordonanţei de urgenţă, iar situaţia care a condus la adoptarea măsurilor legislative prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.81/2024 constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”.
De asemenea, Curtea a reținut că soluția legislativă instituită art.I pct.4 din legea supusă controlului de constituționalitate nu conține norme de natură să afecteze principiul separației și echilibrului puterilor în stat sau principiul securității raporturilor juridice.
– După preschimbarea termenului de judecată din data de 10 aprilie în data de 9 aprilie, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor, referitoare la Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, precum și pentru completarea art.25 alin.(1) din Legea concurenței nr.21/1996.
În esență, Curtea a reținut că obiecția de neconstituționalitate a fost formulată cu încălcarea exigențelor referitoare la regularitatea actului de sesizare al instanței de contencios constituțional.
II. De asemenea, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:
– Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr.10 din 11 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale.
În esență, Curtea a reținut că a da eficienţă de plano hotărârii judecătoreşti prin care s-a anulat un act administrativ normativ în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti, afectează securitatea juridică a beneficiarilor actului administrativ individual emis în aplicarea actului administrativ normativ anulat.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul comunicare și relația cu mass-media al Curții Constituționale