I. În ședința din data de 09 mai 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:
– Cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești este neconstituțională în ansamblul său.
În esență, art.VIII din legea criticată încalcă art.1 alin.(5), art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituție respectiv principiul legalității sub aspectul principiului unicităţii de reglementare și principiul bicameralismului deoarece produce efecte în ceea ce privește administrarea arhivei notarilor publici fără a avea nicio legătură cu statutul executorilor judecătorești reglementat prin Legea nr.188/2000, modificat și completat prin legea supusă controlului. De asemenea, neconcordanța titlului, cu conținutul legii aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituție deoarece extinderea obiectului de reglementare ar fi trebuit mai întâi realizată prin titlu care fixează obiectul său de reglementare, neputând să existe o relație de neconcordanță între titlu și conținutul efectiv al legii.
Totodată, art.I pct.9 [cu referire la art.125] reglementează o excepție de schimbarea sediului executorului judecătoresc din circumscripția unei judecătorii în circumscripția altei judecătorii fără susținerea unui concurs și privește exercitarea funcției de executor judecătoresc. Art.I pct.67 [cu referire la art.63 alin.(5)] reglementează încredințarea arhivei executorilor judecătorești unor operatori economici autorizaţi conform Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996, selectaţi prin grija Camerelor, în condițiile în care arhiva executorilor judecătorești este proprietatea statului. Art.I pct.12 [cu referire la art.15 alin.(1) lit.a)] modifică una dintre condițiile de acces în funcție cu privire la cetățenie. Art.I pct.56 [cu referire la art.483] modifică procedura răspunderii disciplinare și elimină calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță în materie disciplinară.
Toate aceste modificări aduse legii criticate în Camera Deputaților duc la o deosebire majoră, substanţială, de conţinut juridic al acesteia, ceea ce determină o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cu consecinţa încălcării de către legea, în ansamblul său, a principiului bicameralismului, respectiv a art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
II. De asemenea, Curtea Constituțională a amânat pentru data de 29 mai 2025 obiecția de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea bunurilor imobile – teren cu construcțiile aferente din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara în domeniul privat al statului și succesiv în proprietatea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, județul Timiș și transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, obiecție formulată de Președintele României.
Compartimentul comunicare și relația cu mass-media al Curții Constituționale