ȘEDINȚE PUBLICE DE JUDECATĂ

Decembrie 2017
DuLuMaMiJoVISa
     12
3456789
1011121314
15
16
17181920212223
24252627282930
31      

COMUNICAT DE PRESĂ

21.06.2017 - 15:06

I. În ziua de 21 iunie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr.76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale de Poliţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, obiecţie formulată de un număr de 25 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne este constituțională în raport de criticile formulate.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că modificările pe care Camera decizională (Senatul) le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată (Camera Deputaților), recte asupra dispozițiilor art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.76/2016, sunt circumscrise marjei Camerei decizionale de a interveni asupra soluției legislative supuse dezbaterii sale, noul conținut normativ nefiind de natură să deturneze obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă, așa încât dispoziţiile legale criticate constituie o aplicare a principiului bicameralismului parlamentar.

În ceea ce privește reglementarea ocupării funcției de director general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI), din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, de către o persoană civilă, Curtea a constatat că aceasta apare ca o garanție a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de activitatea acestui serviciu de informații. Aceasta se coroborează în mod firesc cu dispozițiile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.76/2016, aprobată prin legea supusă controlului de constituționalitate, dispoziții care prevăd controlul parlamentar, exercitat potrivit art.9 alin.(2) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, asupra activității DGPI, precum și cu cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr.51 din 16 februarie 2016.

Referitor la avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării în procedura de numire în funcții publice, Curtea a reținut că, potrivit legislației în vigoare, acesta este necesar doar în privința cadrelor militare, iar în cadrul acestei categorii doar cu privire la funcţiile cu grad de general de corp de armată, general-comandor, viceamiral-comandor şi cele superioare acestora. Așa fiind, eliminarea avizului CSAT din procedura de numire a directorului general al DGPI este determinată de eliminarea condiției de cadru militar în activitate al persoanei care va ocupa funcția respectivă și este în acord cu legislația referitoare la competența CSAT de a emite avize.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.c) din Constituția României şi a art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere următoarele sesizări:

1. Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.37/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, sesizare formulată de un număr de 82 deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România;

2. Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr.38/2017 privind modificarea şi completarea art.9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, sesizare formulată de un număr de 91 deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România.

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională, a respins, ca neîntemeiate, sesizările neconstituţionalitate formulate şi a constatat că dispoziţiile Hotărârii Camerei Deputaților nr.37/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, respectiv ale Hotărârii Parlamentului României nr.38/2017 privind modificarea şi completarea art.9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt constituţionale.

Curtea a statuat că plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului [Decizia nr.48 din 17 mai 1994] trebuie exercitată cu respectarea competenţelor strict determinate de Constituţie. Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni, şi este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituţie], funcţia sa de anchetă se diferenţiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reţine încălcarea art.1 alin.(4) din Constituţie.

Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale. De asemenea, pot fi invitate şi alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra şi judecători, procurori, dacă nu sunt chemaţi în legătură cu atribuţiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetăţeni.

De asemenea, Curtea a reţinut că noile reglementări pun la dispoziţia comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale care să contribuie la caracterul efectiv şi eficient al anchetei parlamentare, printre care şi posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. Prin urmare, chiar dacă acestea se referă la unele fapte/infracţiuni, nu constituie norme de incriminare.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că nu sunt încălcate nici prevederile constituționale ale art.111 alin.(1) privind informarea Parlamentului, art.124 alin.(3) privind înfăptuirea justiției și art.134 alin.(2) privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Camerei Deputaţilor.

3. Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea unor prevederi cuprinse în art.149 ind.1 alin.(1) şi (2), art.149 ind.2 alin.(6) şi art.149 ind.4 introduse în noua Secţiune 8 ind.1 privind Procedura aplicabilă iniţiativelor de revizuire a Constituţiei României din Regulamentul Senatului, astfel cum a fost modificat şi completat prin Hotărârea Senatului nr.37/2017, sesizare formulată de un număr de 26 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

4. Sesizarea  referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr.37/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România.

Constatând identitatea de obiect al acestor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea cauzelor.

În urma deliberării, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.149 ind.1, art.149 ind.2 alin.(6), art.149 ind.3 și art.149 ind.4 din Regulamentul Senatului sunt neconstituţionale.

Curtea a stabilit că, în urma revizuirii Constituţiei, a fost eliminat bicameralismul perfect în privinţa procedurii de adoptare a legilor, cu excepţia celor de revizuire a Constituţiei. Prin urmare, dacă în prima ipoteză, art.75 din Constituţie operează cu noţiunile de prima Cameră sesizată şi de Cameră decizională, în privinţa revizuirii Constituţiei, art.151 din Constituţie nu stabileşte o anumită ordine de sesizare a Camerelor, din contră, a menţinut procedura adoptării separate a iniţiativei de revizuire de către cele două Camere, cu aplicarea procedurii medierii, după caz. Or, prin art.149 ind.1 și art.art.149 ind.2 alin.(6) din Regulamentul Senatului se stabileşte o anumită ordine de sesizare a Camerelor, Camera Deputaţilor dobândind valenţe de primă Cameră sesizată, iar Senatul de Cameră decizională. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art.149 ind.1 și ale art.149 ind.2 alin.(6) din Regulamentul Senatului încalcă art.151 din Constituţie.

De asemenea, Curtea a constatat că art.149 ind.1, art.149 ind.3 şi art.149 ind.4 din Regulamentul Senatului cuprind reglementări care vizează desfăşurarea activităţii Camerei Deputaţilor sau a activităţilor comune celor două Camere ale Parlamentului, stabilind, pe de o parte, competenţa Camerei Deputaţilor de primă Cameră sesizată în privinţa iniţiativelor de revizuire a Constituţiei [art.149 ind.1] şi, pe de altă parte, proceduri care aparțin competenței Camerelor reunite ale Parlamentului, [art.149 ind.3 şi art.149 ind.4], ceea ce este contrar principiului constituțional al autonomiei regulamentare.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Senatului.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituţionale 



« inapoi