Doamnă director al Institutului Național al Magistraturii, Simona-Camelia MARCU,
Doamnă judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Octavia SPINEANU-MATEI,
Distinși reprezentanți ai European Justice Training Network,
Stimați invitați și concurenți,
Sunt onorat să particip în calitate de președinte al Curții Constituționale, împreună cu domniile voastre, la ceremonia de deschidere a Marii Finale THEMIS 2023, organizată de Institutul Național al Magistraturii (INM) și European Justice Training Network (EJTN).
În acest cadru îi felicit pe organizatorii acestui eveniment, pe doamna director al INM, Simona-Camelia MARCU, precum și pe reprezentanții EJTN, care, prin efortul și strădaniile lor comune, au creat premisele organizatorice și funcționale necesare derulării acestui concurs. Totodată, felicitările îi vizează și pe componenții echipei României THEMIS 2022, care, prin câștigarea Marii Finale desfășurate la Belgrad (Serbia) au făcut posibilă organizarea acestei finale, în anul 2023, la București.
Această competiție, denumită după zeița justiției, Themis, este organizată sub auspiciile școlilor de magistratură europene și ale EJTN și își propune să reunească viitori judecători și procurori din diferite state europene într-un efort comun de valorificare a ideilor și a principiilor care fac parte din patrimoniul judiciar european. Astfel de inițiative sunt ilustrative în privința preocupărilor europene de formare a unui corp profesional de magistrați cu înaltă calificare, de creare a unor legături profunde între diferitele ordini juridice și de consolidare a relațiilor profesionale între participanți. Concursurile la nivel european au, prin excelență, un caracter translingv și reprezintă schimburi de experiență, de bune practici, în cazul de față în domeniul dreptului, care facilitează nevoia de dialog specializat atât între ordinile juridice naționale, cât și între acestea și ordinea juridică a Uniunii Europene. Nevoia de cunoaștere a tinerilor juriști se realizează chiar prin intermediul concursurilor, al competițiilor, fără a exista învingători sau învinși, ci doar învingători ai cunoașterii.
Școlile de magistratură joacă un rol primordial în modelarea ideii de justiție și a valențelor pe care aceasta le implică. Ele trebuie să asigure cetățenii europeni că valorile care stau la baza Uniunii Europene sunt respectate în întregul spațiu european. De asemenea, acestora le revine rolul de a forma viitorii judecători/procurori și de a identifica cele mai bune metode și instrumente pentru a promova cunoașterea de către înșiși membrii corpului profesional a provocărilor pe care le presupun aplicarea și interpretarea normelor și principiilor de drept. Dreptul nu este un fenomen static și dogmatic, ci, dimpotrivă, este dinamic și creator, operează din ce în ce mai des cu noi conținuturi conceptuale evolutive sau autonome și se adaptează cerințelor societății, astfel că și tinerii juriști trebuie să fie conectați în permanență la aceste provocări și, în același timp, să realizeze, la nivel european, un necesar schimb de bune practici și să discute, chiar la nivel axiologic, noi perspective în domenii de interes general. Și ce poate fi mai frumos și mai incitant ca un asemenea efort să fie realizat printr-un concurs la nivel european între tinerii dornici să își înceapă o carieră în domeniul judiciar?
Însă și mai important este faptul că aceste schimburi de experiență, în variatele lor forme, realizate prin intermediul școlilor de magistratură, contribuie la crearea unei conștiințe juridice europene în care valorile pe care se fundamentează Uniunea Europeană sunt aduse în centrul preocupărilor noastre.
Societatea europeană este caracterizată, astfel cum prevede art.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Aceste valori sunt călăuzitoare nu numai pentru ordinea juridică a Uniunii Europene, ci și pentru ordinile juridice naționale.
În acest context, menționăm că Legea fundamentală a României reglementează valorile supreme ale statului. Ca atare, raţiunea şi finalitatea existenţei statului democratic se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art.1 alin.(3) din Constituţie, iar printre acestea se numără şi dreptatea, valoare cu un dens conținut, care asigură nu doar buna funcţionare a statului, ci şi încrederea societăţii în acţiunea acestuia, în speţă, în actul de justiţie. Societatea, în mod rezonabil, pretinde dreptatea, iar statul, prin autorităţile sale, are sarcina de a o impune şi valoriza. De aceea, formarea judecătorilor, respectiv a slujitorilor zeiței Themis – themistopóloi –, dacă este să ne menținem în spațiul mitologic, este crucială pentru stat și societate. O pregătire sistematică și calitativă a auditorilor de justiție nu poate conduce decât la o sporire a încrederii în actul de justiție, ca valoare intrinsecă a acesteia, cât și în înfăptuirea ei concretă.
Tema concursului THEMIS 2023 – Accesul la justiție – este una inspirat aleasă, în special pentru că acest concept este de esență constituțională, ce face parte din patrimoniul constituțional european comun, dovadă fiind și consacrarea sa atât în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Fără a ne angaja în analiza acestui drept fundamental, evidențiem faptul că el cunoaște limitări implicit admise (a se vedea și cauza Golder – 1975, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului), aspect care face necesară de cele mai multe ori evaluarea acestor limitări prin prisma principiului proporționalității. Ca atare, curțile constituționale, prin deciziile pronunțate, trebuie să evalueze proporționalitatea măsurilor ce privesc accesul la justiție și să stabilească justul echilibru între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Cu acest prilej, remarcăm și faptul că dreptul constituțional este parte componentă a planului de învățământ al INM, iar catedra de drept constituțional, în care activează 3 magistrați-asistenți ai Curții Constituționale, este coordonată de domnul Benke Károly, prim-magistrat-asistent al Curții Constituționale.
În încheiere, felicităm conducerea CSM, INM și EJTN pentru organizarea acestui concurs, care deja a devenit unul tradițional, ținând seama de faptul că prima sa ediție a avut loc în anul 2006. Le urez mult succes celor opt echipe calificate în această finală care provin – în ordine alfabetică – din Franța, Italia, România și Țările de Jos.
Astfel cum am convenit deja, invităm participanții să efectueze, miercuri, 6 decembrie 2023, ora 10:00, o vizită de studiu la sediul Curții Constituționale pentru a li se prezenta modul de organizare și activitatea instanței noastre constituționale, invitație care este adresată în considerarea bunei cooperări dintre Curtea Constituțională și Institutul Național al Magistraturii.
Vă mulțumesc și doresc mult succes evenimentului dumneavoastră și concurenților!
Președintele Curții Constituționale
MARIAN ENACHE