ȘEDINȚE PUBLICE DE JUDECATĂ

Noiembrie 2017
DuLuMaMiJoVISa
   1234
567891011
12131415161718
19
202122232425
2627282930  

COMUNICAT DE PRESĂ

24.10.2017

În ziua de 24 octombrie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, potrivit cărora „Comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că sintagma „numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local” din cuprinsul art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 este constituțională în măsura în care nu se aplică în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești definitive/irevocabile prin care instanțele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că, prin aplicarea textului de lege criticat în cauză, executarea dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile poate fi blocată pe motiv că nu au fost epuizate suprafețele de teren agricol afectat restituirii, în condițiile în care, potrivit art.12 alin.(3) teza a doua din Legea nr.165/2013, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii, ceea ce creează în permanență premisele unei imposibilități de aducere la îndeplinire a celor dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă, contrar art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației puterilor în stat.

Totodată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Constanța – Secţia I civilă.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale


« inapoi