ȘEDINȚE PUBLICE DE JUDECATĂ

Decembrie 2017
DuLuMaMiJoVISa
     12
3456789
10111213141516
17
181920212223
24252627282930
31      

COMUNICAT DE PRESĂ

23.11.2017

În ziua de 23 noiembrie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza a doua, prima ipoteză din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, cu următorul cuprins: „(1)Contractul individual de muncă existent încetează de drept: c)[…] la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III[…]” .

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza a doua, prima ipoteză din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, și a constatat că aceste dispoziții sunt neconstituționale, contravenind prevederilor art.41 din Constituție, referitoare la dreptul la muncă, întrucât nu lasă la aprecierea părților raportului de muncă continuarea acestuia, ci instituie o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, independent de voința părților.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanțelor de judecată care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curții de Apel București  - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), art.34, art.35 şi ale art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Națională Anticorupţie, pe de altă parte, declanşat de cercetarea penală, de către această ultimă autoritate publică, a legalităţii Hotărârii Guvernului nr.858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr.943/2013, cerere formulată de preşedintele Senatului.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

În esenţă, Curtea a avut în vedere faptul că Hotărârea Guvernului nr.858/2013 şi Hotărârea Guvernului nr.943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/emiterea lor. Curtea a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr.68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale.

După redactare, decizia se comunică preşedintelui Senatului, Guvernului României şi Ministerului Public.

Definitivă şi general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituţionale


« inapoi