ȘEDINȚE PUBLICE DE JUDECATĂ

Aprilie 2018
DuLuMaMiJoVISa
1234567
891011121314
15161718192021
222324252728
2930     

COMUNICAT DE PRESĂ

03.04.2018

În ziua de 3 aprilie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituție şi al art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere sesizările de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea activității Directorului Serviciului de Protecție și Pază, domnul Pahonțu Lucian-Silvan, și a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare, sesizări formulate de un număr de 56 de deputați aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal și de un număr de 22 de deputați aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

Având în vedere obiectul celor două dosare, Curtea a dispus conexarea acestora.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizările de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Hotărârii Parlamentului României nr.11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea activității Directorului Serviciului de Protecție și Pază, domnul Pahonțu Lucian-Silvan, și a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare sunt neconstituționale.

Analizând conținutul normativ al hotărârii criticate, Curtea a constatat că prin aceasta a fost înființată o comisie de anchetă care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, așa cum se prevede în cuprinsul art.9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Întrucât obiectul de verificare al comisiei de anchetă vizează aspecte legate de activitatea curentă a Serviciului de Protecţie şi Pază, care intră, potrivit legii, în sfera de control a comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament, hotărârea astfel adoptată contravine prevederilor art.64 alin.(4) din Constituție referitoare la comisiile permanente și comisiile de anchetă, sub aspectul competențelor fiecăreia dintre aceste comisii. Mai mult, competențele de verificare atribuite comisiei de anchetă, fie că acestea fac trimitere expresă la domnul Pahonţu Lucian-Silvan, fie că au ca obiect modul de îndeplinire a atribuțiilor de director al Serviciului de Protecţie şi Pază, au un evident caracter intuitu personae, controlul efectuat urmând a identifica eventualele sale abateri de la normele legale în vigoare, abateri care dacă s-ar dovedi reale ar fi de natură să atragă răspunderea juridică a acestuia (disciplinară sau penală). Așadar, prin obiectivele fixate, activitatea de control a comisiei de anchetă, înființată prin Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, nu respectă rolul constituțional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art.64 alin.(4) din Constituție, așa cum a fost stabilit și dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, contravenind și prevederilor art.147 alin.(4) din Constituție referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale.

În ceea ce privește competențele comisiei de anchetă, Curtea a reținut că obiectivul stabilit de art.1 lit.h) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018 se suprapune peste competența Ministerului Public, respectiv a instanței judecătorești, care, autorizând activitatea specifică culegerii de informaţii, a realizat inclusiv controlul de legalitate sub aspectul respectării art.1 alin.(1) din Legea nr.191/1998. Consecința acestei suprapuneri de competențe, coroborate cu împrejurarea că verificarea vizează activități care au parcurs deja procedura de autorizare, este că ancheta parlamentară se convertește implicit într-o verificare a însăși actelor emise de aceste autorități publice, cu încălcarea art.124 alin.(3), art.126 alin.(1) și alin.(2), precum și a art.132 alin.(1) din Constituție.

De asemenea, obiectivul prevăzut la art.1 lit.j) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018 excedează cadrului constituțional referitor la comisiile parlamentare de anchetă, întrucât instituie, indirect, o competență de control asupra Ministerului Public în ceea ce privește activitatea de valorificare a datelor și informațiilor transmise prin actele de constatare de către Serviciul de Protecție și Pază, cu încălcarea dispozițiilor art.64 alin.(4) și art.132 alin.(1) din Constituție.

În fine, Curtea a constatat că dispozițiile art.8 alin.(4) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, care prevăd că „refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă [...] poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală”, încalcă prevederile art.1 alin.(4) şi alin.(5) din Constituţie, Parlamentul având competența de a reglementa infracțiuni doar prin lege, în exercitarea funcției sale constituționale de legiferare, iar nu prin hotărâri, în exercitarea funcției sale de control asupra altor autorități ale statului.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președinților celor două Camere ale Parlamentului.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale 


« inapoi