ȘEDINȚE PUBLICE DE JUDECATĂ

Septembrie 2018
DuLuMaMiJoVISa
      1
2345678
9101112131415
16171819202122
232425272829
30      

COMUNICAT DE PRESĂ

21.06.2018

I. În ziua de 21 iunie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, obiecție formulată de un număr de 80 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale este neconstituțională.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat încălcarea art.147 alin.(4) din Constituție, deoarece, la adoptarea legii examinate, Parlamentul a procedat contrar considerentelor reținute în parag.59 al Deciziei nr.718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.998 din 15 decembrie 2017, în sensul că procesul legislativ pentru adoptarea acestei legi nu a încetat efectiv, ci a continuat prin demararea procedurii de reexaminare a legii. Aceasta, însă, este o procedură ce se declanșează de drept în temeiul art.147 alin.(2) din Legea fundamentală, în situația în care Curtea constată neconstituționalitatea unor dispoziții dintr-o lege înainte de promulgare, și nu a legii, în ansamblul său.  Or, prin Decizia nr.718 din 8 noiembrie 2017, Curtea a constatat neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, în integralitatea sa.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituție şi al art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunțat asupra următoarelor sesizări de neconstituționalitate:

A. Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.48/2017 privind numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr.48/2017 privind numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este constituțională.

B. Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.21/2018 privind numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.21/2018 privind numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este neconstituţională.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reţinut că, potrivit art.23 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, la numirea membrilor Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice. Prin urmare, având în vedere art.23 alin.(2) din aceeaşi ordonanţă, potrivit căruia Colegiul director se compune din 9 membri, numărul maxim al membrilor Colegiul director care nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice este de 3. Având în vedere că, la data adoptării Hotărârii Parlamentului nr.21/2018, în funcţie erau 8 membri ai Consiliului director, dintre care 5 erau licenţiaţi în ştiinţe juridice, iar 3 nu deţineau o asemenea licenţă, Curtea a constatat că numirea, prin hotărârea antereferită, a unui membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care nu era licenţiat în ştiinţe juridice încalcă art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie, prin raportare la art.23 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului.

*

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale


« inapoi