ȘEDINȚE PUBLICE DE JUDECATĂ

Noiembrie 2018
DuLuMaMiJoVISa
    123
45678910
111213141516
17
18192021222324
252627282930 

COMUNICAT DE PRESĂ

24.10.2018

I. În ziua de 24 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.c) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.A.c) şi al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere sesizările referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr.47/2018 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, sesizări formulate de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și, respectiv, de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională:

1. A respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt constituționale în raport de criticile formulate.

2. A admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupurile parlamentare al Uniunii Salvați România și al Partidului Național Liberal și a constatat că dispozițiile art.243 alin.(1) lit.g) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt neconstituționale.

Cu privire la dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.47/2018, Curtea a reținut că interzicerea perturbării activităţii parlamentare, prin proferarea de insulte sau calomnii sau prin adoptarea unor comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe dă expresie nevoii de a disciplina dialogul parlamentar și de a crea premisele respectării principiului majoritatea decide, opoziția se exprimă. De aceea, este necesar ca libertatea de exprimare, ale cărei limite sunt stabilite doar de Constituție, să își găsească forme de manifestare adecvate, care să răspundă imperativului dreptului parlamentar al opoziției și al fiecărui senator sau deputat, individual, de a se exprima și de a-și face cunoscute opiniile și pozițiile politice. Așa fiind, dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților interzic comportamentul şi limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afișate pe pancarte sau bannere. Interdicția nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau bannerului, ci exclusiv conținutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie ”limbajului denigrator, rasist sau xenofob”. Curtea a reținut că utilizarea diferitelor forme de exprimare a opiniilor politice trebuie să se circumscrie cadrului, scopului și reputației forului legislativ, trebuie să respecte solemnitatea ședințelor plenului fiecărei Camere și nu trebuie să prejudicieze imaginea Parlamentului și, cu atât mai puțin, activitatea sa.

Cu privire la dispozițiile art.243 alin.(1) lit.g) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.47/2018, Curtea a reținut că împiedicarea deputatului de a participa la şedinţele Camerei din care face parte, pe o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare, constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători. În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă naţiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiţii de exercitare efectivă a mandatului, condiţii ce trebuie avute în vedere şi la reglementarea sancţiunilor disciplinare. Participarea la şedinţele Camerei din care face  parte deputatul constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispoziţiilor constituţionale care reglementează Parlamentul, astfel că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1) teza întâi, art.69 alin.(1) şi în art.70, texte care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanţă cu exigenţele statului de drept, precum și art.147 alin.(4) din Legea fundamentală referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Camerei Deputaţilor.

II. În ceea ce privește:

A. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, obiecție formulată de un număr de 110 deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați.

B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite.

C. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, obiecție formulată Președintele României.

Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea Constituțională a dispus continuarea dezbaterilor pentru data de 25 octombrie 2018.

*

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale


« inapoi