ȘEDINȚE PUBLICE DE JUDECATĂ

Februarie 2019
DuLuMaMiJoVISa
     12
3456789
10111213141516
171819202122
23
2425262728  

COMUNICAT DE PRESĂ

16.01.2019

I. În ziua de 16 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:

A. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecție formulată de un număr de 60 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național  Liberal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de  voturi, a

admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul său.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

B. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 6 şi 12 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil și privind abrogarea art.II alin.(1) și (4) din Ordonanța Guvernului nr.22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, obiecție formulată de un număr de 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară și deputați neafiliați.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile art. I pct. 6 şi 12 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil şi privind abrogarea art. II alin. (1) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat  şi a aparatelor consumatoare de combustibil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.

C. Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de un număr de 63 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins  obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.

D. Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2018 pentru completarea Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, obiecție formulată de Președintele României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis

obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat neconstituționalitatea sintagmei ”autoritatea administrației publice locale” cuprinsă în Articolul unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.56/2018 aprobată prin lege.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

II. De asemenea, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

2. A admis sesizarea şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispozițiile art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) şi art.9, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

3. Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate - vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentului României şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

III. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituție şi al art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere sesizările de neconstituționalitate privind Hotărârea Parlamentului României nr.37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, sesizări formulate de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaţilor şi, respectiv, de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat.

Constatând identitatea de obiect a celor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea cauzelor.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins  sesizările de neconstituționalitate și a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr.37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară este constituțională în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului.

IV.  În ceea ce priveşte:

A. Obiecțiile de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art.1 alin.(1), (3) şi (4), art.2, art.3 alin,(1), art.4, art.5 şi art.6 din aceasta, obiecții formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, de un număr de 30 de senatori ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, și, respectiv, de Președintele României, având nevoie de timp, Curtea Constituțională a amânat dezbaterile pentru data de 30 ianuarie 2019.

B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, obiecție formulată de un număr de 92 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, având nevoie de timp, Curtea Constituțională a amânat dezbaterile pentru data de 27 februarie 2019.

*

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale


« inapoi