ȘEDINȚE DE JUDECATĂ

Mai 2019
DuLuMaMiJoVISa
   1234
567891011
12131415161718
19
202122232425
262728293031 

COMUNICAT DE PRESĂ

16.04.2019

În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepţii de neconstituţionalitate:

A. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.126 alin.(4) - (6) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate.

(5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora.

(6) Măsurile prevăzute la alin.(1) se menţin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat.”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.126 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.126 alin.(4) și (5) din Codul de procedură penală.

B. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei.

Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional, întrucât a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, s-a pronunțat şi asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art.377 alin.(4) teza întâi din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă.[...]”.

C. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.341 alin.(9) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „În cazul prevăzut la alin.(7) pct.2 lit.c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul şi intimaţii pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.”.

În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.341 alin.(9) din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară cu privire la dispoziția de începere a judecăţii referitor la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, pronunțată în temeiul art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) din Codul de procedură penală, este neconstituțională.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanțelor de judecată care au sesizat Curtea Constituțională. 

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale


« inapoi