Referitoare la competenţa Curţii
Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituţie sau de Legea sa organică nr.47/1992.
În exercitarea atribuţiilor care îi revin, Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale. Competenţa Curţii Constituţionale nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.
Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Referitoare la actele de sesizare
Toate sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate.
Potrivit art.45 alin.(1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, denumit în continuare Regulament, actele de sesizare a Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de lege şi se primesc prin poştă sau prin curier. Ele se depun la Compartimentul grefă, registratură şi arhivă, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă, după care se prezintă de către prim-magistratul-asistent preşedintelui Curţii Constituţionale, având ataşate şi plicurile.
Celelalte cereri şi acte de natură jurisdicţională sosite prin poştă sau prin curier ori depuse personal, precum şi cele transmise prin telegraf, telefax sau prin poşta electronică se înregistrează, iar apoi se prezintă preşedintelui.
Cererile adresate Curţii Constituţionale sunt scutite de taxe de timbru.
Referitoare la activitatea premergătoare dezbaterilor
Procedura jurisdicţională prevăzută de Legea nr.47/1992 se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.
Preşedintele Curţii Constituţionale, primind actul de sesizare, desemnează, printr-o rezoluţie datată, judecătorul-raportor şi magistratul-asistent şi stabileşte termenul de judecată în cazurile prevăzute de lege.
Actul de sesizare se restituie de prim-magistratul-asistent Compartimentului grefă, registratură şi arhivă, unde, în aceeaşi zi, primeşte numărul din registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor dosarelor şi se înscrie în registrul general de dosare.
Formarea, multiplicarea şi distribuirea dosarului către cabinetele judecătorilor Curţii Constituţionale şi magistratul – asistent se realizează imediat după repartizarea acestuia de către preşedintele Curţii.
La formarea dosarului, pe coperta acestuia se vor menţiona: denumirea Curţii, numărul dosarului, autorii sesizării, obiectul sesizării şi termenul de judecată, după stabilirea acestuia.
Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.
Expedierea corespondenţei cu caracter jurisdicţional se va realiza prin poştă, curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care asigură caracterul oficial al acesteia.
Potrivit art.76 din Legea nr.47/1992, autorităţile publice, instituţiile, regiile autonome, societăţile comerciale şi orice alte organizaţii sunt obligate să comunice informaţiile şi documentele cerute de Curtea Constituţională pentru realizarea atribuţiilor sale.
Magistratul-asistent desemnat în dosar pregăteşte lucrările în vederea dezbaterilor şi întocmeşte proiectul de raport.
Judecătorul-raportor, analizând proiectul de raport, punctele de vedere şi relaţiile cerute, soluţiile din doctrina şi jurisprudenţă română şi străină, precum şi oricare alt element necesar dezbaterilor, întocmeşte un raport scris asupra cauzei.
Grefierul-şef ia măsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecători şi magistratul-asistent, a raportului întocmit în cauză, a punctelor de vedere legal primite în vederea soluţionării cauzei, precum şi a celorlalte documente existente la dosarul cauzei, dacă este cazul.
Înştiinţarea părţilor se face numai în cazurile prevăzute la art.146 lit.d), e) şi k) din Constituţie.
Sub îndrumarea magistratului-asistent, grefierul întocmeşte concepta de citare, citaţiile şi adresele referitoare la alte modalităţi operative de chemare în faţa Curţii Constituţionale,
Întocmirea conceptelor de citare şi emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii Constituţionale se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Grefierul care întocmeşte citaţiile face menţiune, pe concepta de citare, despre data emiterii acestora.
Scoaterea dosarelor din incinta Curţii Constituţionale este interzisă.
Dosarele sunt puse la dispoziţia părţilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora pentru studiu în incinta Compartimentului grefă, registratură şi arhivă în timpul programului de lucru cu publicul, după identificarea şi notarea prenumelui şi numelui persoanelor care le solicită, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegaţiile, precum şi integralitatea dosarului la restituire. Grefierul registrator supraveghează studiul dosarelor.
La solicitarea părţilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora, preşedintele poate dispune eliberarea de copii de pe actele din dosarul Curţii Constituţionale.
Referitoare la şedinţele publice
Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor.
Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotărăşte altfel.
Actele şi lucrările Curţii Constituţionale, pe baza cărora aceasta pronunţă deciziile sau hotărârile ori emite avizele nu sunt destinate publicităţii.
La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii absentează în mod justificat.
Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii Constituţionale. În lipsa preşedintelui Curţii, şedinţele sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta. La şedinţe participă în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul-raportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autorităţi, înştiinţate în acest scop.
Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de şedinţă. Secretarul general va lua măsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţe.
Personalul auxiliar de specialitate desemnat să asiste la şedinţa de judecată anunţă publicului din sală intrarea şi retragerea Plenului Curţii Constituţionale. La intrarea şi la retragerea Plenului Curţii Constituţionale, publicul se ridică în picioare.
În scopul asigurării solemnităţii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţă a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvântului ori a imaginii este admisă numai înaintea începerii dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.
Este interzis ca în sala de şedinţă să se facă propagandă de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuării din sală şi a sesizării organelor de poliţie, dacă preşedintele Curţii Constituţionale apreciază că fapta are caracter grav.
Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedură civilă referitoare la poliţia şedinţelor de judecată sunt aplicabile.
În timpul şedinţelor publice, judecătorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poartă robă.
Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor.
Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale se dispune atunci când obiectul excepţiei este identic.
Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile intră în sala de şedinţă înainte de începerea dezbaterilor, preluând dosarele în care a fost desemnat.
După deschiderea şedinţei, preşedintele Curţii Constituţionale dispune strigarea dosarelor de către magistraţii – asistenţi în ordinea stabilită în lista de şedinţă. Preşedintele, la cererea părţilor sau din oficiu, poate dispune strigarea unor dosare peste rând sau lăsarea mai la urmă.
În fiecare cauză, magistratul-asistent face apelul părţilor, după care referă asupra modului în care s-au îndeplinit procedura de citare şi măsurile dispuse de Curtea Constituţională, precum şi asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se află judecata acesteia.
În cursul şedinţei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, măsurile dispuse de Curtea Constituţională, precum şi toate celelalte aspecte rezultând din desfăşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se păstrează în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.
În cazul în care Curtea Constituţională rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă ziua stabilită pentru aceasta. Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de zile. În condica de şedinţă se trece în momentul pronunţării şi termenul la care au avut loc dezbaterile. În cazul în care s-a dispus amânarea dezbaterilor sau a pronunţării asupra cauzei, magistratul – asistent va trece în condica şedinţelor de judecată termenul fixat, iar în termen de 24 de ore va întocmi încheierea de amânare, cu indicarea motivului care a determinat această măsură.
După redactarea încheierii, magistratul-asistent predă dosarul grefierului, în vederea îndeplinirii procedurii de citare, după caz, şi va asigura îndeplinirea celorlalte măsuri dispuse de Curtea Constituţională.
Referitoare la şedinţele de deliberări
Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri şi magistratul-asistent desemnat în dosar.
Judecătorul-raportor votează primul, cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi ceilalţi judecători şi, la sfârşit, preşedintele Curţii Constituţionale.
În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei.
În cazul în care nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri sau în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pronunţarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură.
Dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte sau nu se întruneşte majoritatea prevăzută la art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr.47/1992, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, stabilind noul termen de judecată. Magistratul-asistent va redacta încheierea, cu indicarea motivului care a determinat această măsură.
În cazurile sus-menţionate, încheierile se redactează în termen de 24 de ore, iar termenele fixate se consemnează în condica şedinţelor de judecată.
Rezultatul deliberării se înscrie într-o minută, care se semnează de judecătorii care au participat la şedinţă şi de magistratul-asistent.
Magistratul-asistent va consemna de îndată în condica de şedinţă soluţiile date, care se semnează de către judecători.
Referitoare la activitatea ulterioară pronunţării
Deciziile, hotărârile şi avizele se redactează de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunţare.
Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.
Deciziile, hotărârile şi avizele se certifică de către preşedintele Curţii Constituţionale şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pentru decizii, hotărâri şi avize.
Actele Curţii Constituţionale se redactează în numărul de exemplare necesar spre a asigura păstrarea lor la dosar, comunicarea acestora, în cazurile prevăzute de lege, şi trimiterea spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
După redactarea deciziei, hotărârii, avizului sau a încheierii, magistratul-asistent restituie dosarul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă.
După soluţionarea dosarului se va proceda la şnuruire şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperţi grefierul registrator va certifica numărul filelor, în cifre şi în litere.
Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarele Curţii Constituţionale se încuviinţează de preşedintele Curţii, pe baza unei cereri motivate, formulate de petiţionar, şi numai dacă actul poate fi păstrat în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces. Copia de pe act se va certifica pentru conformitate de grefierul-şef, care va aplica ştampila Curţii Constituţionale pe fiecare filă.
Referitoare la publicarea actelor Curţii
Deciziile şi hotărârile se pronunţă în numele legii.
Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Referitoare la efectele actelor Curţii
Avizul emis pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României este singurul act al Curţii care are un caracter consultativ.
Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
În consecinţă, toate autorităţile publice sunt obligate să respecte deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale. Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii, puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte întru totul atât considerentele, cât şi dispozitivele acestora. În acest sens sunt Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995, Decizia nr.1415/2009, Decizia nr.414/2010, Decizia nr.415/2010.