1 septembrie 2022
Onorați și distinși participanți,
Doamnelor și domnilor,
Doresc să adresez sincere felicitări Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru Vasile Dîncu, precum și, deopotrivă, președintelui Federației Comunităților Evreiești din România, domnului deputat Silviu Vexler, pentru organizarea acestui eveniment consemnabil în istoria relațiilor noastre fraterne dintre poporul român și etnicii evrei, dintre populația evreiască și instituțiile fundamentale politice și constituționale ale statului român.
Salut atât prezența la marcarea acestui eveniment a înaltelor personalități ale instituțiilor românești, precum și a distinșilor invitați ai reprezentanțelor diplomatice din România și ai cultului mozaic, cât și mesajele de felicitare care v-au fost transmise cu prilejul marcării a 145 de ani de la numirea primului ofițer evreu în Armata României.
Acest eveniment, cu o mare încărcătură istorică, reprezintă un reper simbolic al cooperării loiale dintre români și evrei, prin slujirea lor împreună în cadrul uneia dintre cele mai stabile și apreciate instituții ale statului nostru de la începutul constituirii ei și până în zilele noastre – Armata României.
Astăzi avem o ocazie deosebită: să privim istoria în momentele ei majore pe firul vieții unui om care prin faptele și sacrificiul său a devenit emblematic pentru noi toți.
Mauriciu Brociner a fost un evreu care a trăit în România și destinul vieții lui s-a împletit cu unele secvențe esențiale din istoria modernă a României, Războiul de Independență, Primul și al Doilea Război Mondial. S-a înrolat ca soldat voluntar și s-a remarcat ca un exemplu de curaj, obținând împreună cu camarazii săi victorii glorioase, merite care i-au fost recunoscute prin înaintarea în gradul de colonel și numirea în funcția de consul și secretar al Casei Regale, fiind distins cu numeroase ordine și medalii. Mauriciu Brociner a primit cetățenia română în 1879 împreună cu alți soldați evrei care au devenit cetățeni români pentru participarea lor voluntară la Războiul de Independență.
Rememorarea evenimentului are și o semnificație profund umană și dovedește faptul că în istoria noastră comună starea de fapt reală a fost aceea a unei conviețuiri pașnice și fraterne, chiar dacă, în diferite regimuri politice nedemocratice, au existat unele derapaje și excese intolerabile din partea unor persoane și organizații politice care au promovat ideologii totalitare de dreapta sau de stânga, ideologii extremiste, care au fost condamnate de rațiunile istoriei.
Împrejurarea că astăzi se marchează printr-o ceremonie militară acest eveniment la care suntem prezenți exprimă cea mai elocventă dovadă de prețuire și respect pentru implicarea și contribuția etnicilor evrei în Armata României, care au apărat valorile și integritatea statului român, a națiunii române.
Acesta este un omagiu deplin al recunoașterii și al recunoștinței instituțiilor actuale românești adus faptelor de arme ale oștenilor evrei în Armata Română și devotamentului acestora pentru păstrarea identității, independenței și unității statului.
În ceea ce mă privește, consider că în actualele condiții geopolitice și în contextul relațiilor internaționale turbulente, acum, poate mai mult ca oricând, se impune să reafirmăm unitatea poporului și egalitatea între cetățenii săi ca singurul fundament al statului român, România fiind patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, naționalitate, de origine etnică, de limbă, religie, de opinie, de sex, apartenență politică, de avere sau de origine socială. Nu pot să nu reamintesc, în acest context special, îndatorirea fundamentală a fiecărui cetățean, potrivit căreia fidelitatea față de țară este sacră, iar cetățenii ei, indiferent de deosebirile inerente între aceștia, au dreptul și obligația să apere țara, și aceasta cu atât mai mult cu cât România este țară membră a Uniunii Europene și a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Sunt convins că aceleași sentimente și convingeri i-au condus pe românii, pe evreii și pe exponenții altor naționalități care au făcut parte din Armata Română și atunci, ca de altfel și astăzi, la peste 145 de ani.
Dar tradiționala noastră conviețuire pașnică și colaborarea loială nu s-au limitat și nu se limitează doar la participarea la acțiunile Armatei Române, ci acestea s-au vădit în toate domeniile de activitate, începând cu activitățile științifice și economice până la sfera culturală și academică, multe dintre ele cu rezultate de excelență.
Constituția actuală a României, care reprezintă așezământul politic și juridic fundamental al țării, consacră și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, statul român fiind unul dintre statele europene cu standardele de protecție a acestor drepturi cele mai avansate.
În încheiere, vreau să transmit urări de bine, conviețuire pașnică și loială între români și cetățenii români aparținând Comunității evreiești din România și să ne dea Dumnezeu pace și bunul obicei al prieteniei.
Președintele Curții Constituționale
Marian Enache