Președintele Curții Constituționale a României, domnul Marian ENACHE, a participat marți, 23 mai 2023, la Conferința „România spre viitor. Un secol de istorie, de la Constituția din 1923 până în zilele noastre”.
Evenimentul a fost organizat de Ambasada Italiei la București, sub patronajul Curții Constituționale a României și egida Academiei Române, în parteneriat cu Centrul de cercetare al Universității Roma Tre.
Din partea Curții Constituționale a României au mai participat judecătorii – doamna Elena-Simina TĂNĂSESCU, doamna Laura-Iuliana SCÂNTEI și domnul Dimitrie-Bogdan LICU, magistrat-asistent doamna Cristina TITIRIȘCĂ, precum și doamna Mădălina Verman, consilier în cadrul Compartimentului relații externe, relații cu presa și protocol.
Președintele Curții Constituționale a României a susținut o alocuțiune în care a subliniat că această sesiune reprezintă un eveniment inspirat şi o dovadă a cooperării şi prieteniei dintre cele două ţări, România şi Italia, dintre Curtea Constituţională a României şi cea a Italiei, relaţii care vor fi dezvoltate şi consolidate.
„Pentru generaţiile de astăzi, cunoaşterea modului prin care Actul fundamental din 1923 şi-a îndeplinit menirea, ca lege supremă a statului, consacrând unirea românilor, reprezintă un moment istoric crucial, cu implicaţii şi efecte structurante pentru dezvoltarea actuală a statului român”, a declarat Marian ENACHE.
Președintele Curții a afirmat că o constituţie considerată reuşită de iniţiatorii săi poate fi un eşec dacă nu-şi găseşte ecoul în conştiinţa civică şi dacă nu le inspiră cetăţenilor siguranţa că le garantează drepturile, libertăţile şi interesele lor legitime.
„Noi credem că românii îşi exprimă identitatea lor complexă în mod continuu şi prin identitatea principiilor şi valorilor înscrise în Legea fundamentală şi că, în mod esenţial, putem vorbi despre o posesiune ideală a spiritului Constituţiei în propria lor conştiinţă. Esenţa Constituţiei constă în legătura permanentă dintre popor, titularul puterii, şi reprezentanţii săi, Pactul social de referinţă în temeiul căruia se pot adopta în mod legitim legile şi se realizează pacea socială. Constituţia trebuie să corespundă stării sociale, de aceea legea nu poate exprima voinţa generală decât în respectul Constituţiei, expresie a voinţei majoritare a cetăţenilor afirmată prin referendum. Curţii Constituţionale, garantul supremaţiei Constituţiei, îi revine rolul de a asigura starea de constituţionalitate în sistemul nostru juridic. Prin înfăptuirea justiţiei constituţionale se realizează constituţionalizarea sistemului de drept şi a procesului politic-democratic, fapt care instituie şi apără ordinea constituţională”, a mai spus acesta.
Potrivit președintelui Curții, în lipsa unui control de constituționalitate a legilor, Constituția ar fi un simplu act normativ, chiar dacă principiul suveranității poporului și al puterii constituante ar fi recunoscute.
„În acest cadru de referinţă, reafirmăm însemnătatea principiului stabilităţii Constituţiei, care asigură soliditatea ordinii politice şi sociale şi care trebuie să tempereze tentaţia schimbării permanente a Constituţiei. (…) Orice constituţie este revizuibilă, evident în limitele prestabilite de Legea fundamentală, iar acest proces este determinat şi trebuie să reflecte noile evoluţii, tendinţele culturale şi transformările politico-economice ale societăţii, mutaţiile intervenite în sfera realităților sociale”, a punctat președintele Curții.
Litera Constituţiei este juridică, spiritul Constituţiei este democratic, a subliniat președintele Curții.
„Dacă nu interpretăm litera juridică a Constituţiei în spiritul ei democratic, putem afecta esenţa şi sensul profund al valorilor Constituţiei. Orice decizie a Curţii Constituţionale este deopotrivă atât un act juridic, cât şi o expresie a unui act democratic. În aplicarea Legii fundamentale, pentru asigurarea prevalenței Constituției asupra legii, Curtea Constituțională se raportează prin deciziile sale la standardele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), precum şi a Comisiei de la Veneţia”, a precizat Marian ENACHE.
Președintele Curții a conchis: „Este incontestabil faptul că experiența și cunoștințele înaintașilor noștri în materie constituțională constituie un veritabil fundament pentru a înţelege mai profund prezentul şi viitorul României, necesitatea evoluţiei unor noi structuri mentalitare la nivelul societăţii, precum şi a promovării unei noi viziuni integratoare, permanent conectată la dinamica exigenţelor Uniunii Europene, ca spaţiul comun al libertăţii, al justiţiei şi al democraţiei”.
Conferința a avut loc în Aula Academiei Române, iar în deschidere au mai susținut alocuțiuni ambasadorul Italiei, Alfredo M. Durante Mangoni, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Italiene, Silvana Sciarra (on-line).
Vă prezentăm, în continuare, textul alocuțiunii adresate de către președintele Curții Constituționale a României, domnul Marian ENACHE: AICI