Președintele Curții Constituționale a României, domnul Marian ENACHE, a primit vineri, 30 septembrie 2022, la sediul instituției, vizita președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene, domnul Koen LENAERTS, și a doamnei Octavia SPINEANU-MATEI, judecător din partea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Întâlnirea a fost precedată de participarea celor doi președinți la Conferința „Evoluția dreptului Uniunii Europene – Dialogul între Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curțile Constituționale”, organizată de Institutul Național al Magistraturii.
Discuțiile celor doi oficiali s-au concentrat pe aspecte legate de cooperarea instituțională dintre cele două curți în sensul consolidării dialogului judiciar, o bază pentru perspectiva unor noi relații între cele două instanțe, întrevederea fiind apreciată ca deosebit de utilă pentru toate părțile. La finalul acesteia, cei doi oficiali au susținut declarații de presă la sediul Curții Constituționale a României.
Președintele Curții Constituționale a României, domnul Marian ENACHE, a susținut faptul că întâlnirea se încadrează în obiectivele sale principale, astfel cum au fost anunțate încă din prima zi a mandatului, între care una dintre priorități se referă la promovarea dialogului instituțional cu instanțele constituționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Oficialul român a punctat că instanța constituțională din România marchează o etapă nouă a dialogului judiciar cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar realizarea acestei întâlniri poate constitui un punct de plecare în acest proces, prin intensificarea relațiilor și a comunicării, respectiv a unui dialog bazat pe bună-credință și respect reciproc. Acesta a mai arătat că, prin constituirea Uniunii Europene, a apărut și un alt tip de diplomație, în afara celor tradiționale, guvernamentale și parlamentare, și anume diplomația judiciară, ale cărei metode de implementare o constituie dialogul și procedurile judiciare, care contribuie la menținerea stabilității juridice în spațiul comun al Uniunii Europene.
Președintele instanței române a subliniat că nu se pune problema unui conflict sau a unei ierarhii între ordinea juridică constituțională națională și ordinea juridică europeană, fiind vorba, de fapt, despre o compatibilizare și o complementaritate a celor două ordini juridice, ambele fiind acceptate în plan național, de la momentul aderării la Uniunea Europeană.
La rândul său, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, domnul Koen LENAERTS, a susținut că întâlnirea se înscrie pe coordonatele dialogului judiciar cu instanțele naționale din țara noastră, în special cu instanța constituțională română, care este apreciată la nivelul instanței europene. Curtea Constituțională a României este un partener important al Curții de Justiție a Uniunii Europene în stabilirea unui spațiu constituțional comun în Europa, bazat pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, statului de drept, ceea ce presupune o justiție independentă și imparțială, precum și pe respectarea drepturilor omului într-o societate caracterizată prin pluralism, toleranță, egalitate între femei și bărbați și solidaritate. Acestea sunt valori pe care cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, le recunosc ca fiind comune tuturor statelor membre.
Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene a mai afirmat că aceasta nu se pronunță asupra dreptului Uniunii într-un glob de cristal, ci interpretează dreptul Uniunii astfel încât să fie aplicat uniform și în mod egal în toate statele membre ale Uniunii Europene. Dreptul Uniunii Europene are aceeași semnificație în România, în Belgia, în Portugalia, în Estonia, în Grecia și în toate cele 27 de state membre. Dar, pentru a face acest lucru, Curtea de Justiție are nevoie de contribuțiile curților constituționale naționale, care descoperă probleme care țin de dreptul Uniunii, posibile aspecte care țin de interacțiunea dintre dreptul Uniunii și dreptul național, inclusiv dreptul constituțional național, care formulează întrebări preliminare către Curtea de Justiție, iar aceasta din urmă încearcă să interpreteze dreptul european astfel încât să armonizeze bogatele tradiții constituționale comune statelor membre.
Oficialul european a afirmat „că este foarte bucuros” să constate că domnul președinte Enache și colegii săi sunt ferm angajați să contribuie la consolidarea spațiului constituțional comun prin formularea de trimiteri preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de fiecare dată când dreptul european este relevant pentru riguroasa punere în executare a dispozițiilor Constituției României, care se întrepătrunde cu dreptul european din 2003, când textul Legii fundamentale a fost revizuit în vederea aderării la Uniunea Europeană.
În acest sens, președintele Curții Constituționale a subliniat faptul că jurisprudența instanței de contencios constituțional cu privire la admisibilitatea formulării de întrebări preliminare a evoluat în timp, iar, în momentul de faţă, Curtea Constituțională poate formula astfel întrebări preliminare indiferent de tipul de control de constituţionalitate cu care a fost învestită, a priori sau a posteriori.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale