Constituția este un document de importanță majoră pentru istoria poporului român, care, prin propria sa voință, a repudiat în timpul Revoluției din Decembrie 1989 vechiul regim politic și, prin noua Lege fundamentală, și-a constituit un nou stat și un nou sistem de drept potrivit aspirațiilor sale de libertate și demnitate, compatibile cu valorile și principiile vieții politico-constituționale de inspirație europeană.
Astăzi, când aniversăm 32 de ani de la adoptarea Constituției României postdecembriste în Adunarea Constituantă și intrarea ei în vigoare în urma aprobării prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991, putem constata că actuala Lege fundamentală a reușit să pună bazele unui sistem democratic întemeiat pe principiile statului de drept, ale economiei de piață și pe apărarea și protecția drepturilor și libertăților omului și ale cetățenilor.
Legea fundamentală a ţării noastre păstrează cele mai importante repere ale istoriei constituționale începute de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în 1864, cu Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, de al cărui nume este legată prima Unire, cea a Principatelor Române la 24 ianuarie 1864, şi continuate cu Constituţia din 1866 – prima Constituţie propriu-zisă a României, care a avut ca model Constituţia Belgiei din 1831, desigur adaptată la realităţile româneşti.
Aşa cum afirma marele cărturar Dimitrie Gusti, o constituţie nu poate fi împrumutată şi nici nu poate fi opera unui legislator inspirat, deoarece ea nu creează şi nu inventează nimic, ci numai formulează politic şi juridic, în mod solemn, organizarea politică a societății, starea economică, dezideratele dreptăţii sociale şi aspiraţiile etice ale naţiunii. Astfel, Constituţia consacră ceea ce comunităţile umane consideră a fi esenţial şi definitoriu pentru ele. „Fiecare popor are Constituţia pe care o merită şi care i se potriveşte”, așa cum arăta Thomas Paine.
Constituția României a așezat pe baze solide, specifice democrațiilor europene, întregul corp de principii şi norme moderne preluate din constituțiile democratice anterioare, în concordanţă cu ceea ce Adunarea Constituantă din 1991 şi-a propus să construiască şi în armonie cu evoluţiile democratice proprii statelor şi naţiunilor europene. Ea a deschis drumul pentru trecerea imediată la edificarea instituţiilor, structurilor şi regulilor statului de drept, precum şi ale economiei de piaţă. Constituţia, în întregul său, a fost validată de evoluţiile de fond, pozitive, ale societăţii româneşti, care a parcurs un exerciţiu democratic semnificativ: alternanţele la actul de guvernare.
Constituţia României este rezultatul voinței și aspirațiilor românilor care au restaurat democrația prin sacrificiul suprem plătit în Revoluţia Română din decembrie 1989, ea consacrând juridic idealurile milioanelor de români, pentru înlăturarea celui mai opresiv și dictatorial regim politic, pentru înlocuirea partidului-stat cu un stat de drept, pentru suprimarea hegemoniei partidului unic şi înlocuirea acestuia cu pluripartidismul, în contextul definirii puterilor în stat şi a principiului echilibrului dintre acestea.
Aniversarea anuală a Constituției reprezintă, pe de o parte, dovada respectului pe care atât autorităţile şi instituţiile publice, cât şi cetăţenii îl acordă, iar, pe de altă parte, se constituie într-un veritabil îndemn la păstrarea valorilor esențiale ale poporului român, consacrate la nivel constituţional. Nu trebuie să uităm că la baza reformei statului şi a întregii societăţi româneşti stau legile adoptate în spiritul şi cu respectarea prevederilor Constituţiei. În acest sens, îndatoriri importante revin puterii legiuitoare, o acțiune dificilă o are şi Executivul în punerea în aplicare a legilor, dar o laborioasă activitate revine şi Curţii Constituţionale, în exercitarea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei.
Pentru ca o constituție să supraviețuiască timpului, este nevoie de mult mai mult decât un simplu text juridic. Aşa cum spunea Joseph de Maistre, „există întotdeauna, în fiecare constituţie, ceva ce nu poate să fie scris”. Acestea pot fi buna-credinţă și profesionalismul celor care interpretează și aplică prevederile constituţionale. Dincolo de norma de drept trebuie să înțelegem ratio legis ca fiind singura modalitate de a putea avea un constituționalism în acord cu exigențele standardelor europene.
La mulți ani Constituției României !
La mulți ani 2024 !